duminică, 29 septembrie 2013

Cumetria la romani: Sui-te, mama, sus pe cruce!

Romanii tin foarte mult la ceremonialul legat de nastere, casatorie si moarte. Adicatelea cel putin asa am invata eu la romana cand profa incerca sa ne explice care-i faza cu nunta cosmica din Miorita.
Cu nunta cosmica m-am lamurit eu de atunci, astazi am avut ocazia sa ma lamuresc si cu botezul bahic.

Dincolo de crestinarea plodului, botezul are si un alt scop: boscorodirea neamurilor pe care nu le-ai vazut de la ultima taiere de mot, preput si incinerare. Si pe buna dreptate! N-am inteles niciodata de ce cumetrele de peste 80 de kilograme poarta rochii pana la mijandareza. Sa mor! Afara erau cu bataie 10 grade si eu eram infofolita cu o rochie pana-n gleze (dar cu vedere la tate, sa ne-ntelegem,) si izmene groase 80 den ca sa nu-mi scuip ovarele.

Te-heei, ticuta, verisoarele si matusile mele de gradul enspe erau imbracate in rochii fix pana sub buca, mulate sexi peste sfarcurile care se bateau pentru suprematie peste abdomen cu buricul, soldurile cat masa mea din bucatarie si curu' cat banita.

Sora mea alba, nu zice nimeni sa mananci o ceapa verde si o cana cu apa! Femeile sunt predispuse la ingrasare, pixu' meu, aia e! Dar imbraca-te potrivit corpului tau, din respect pentru tine si pentru ceilalti.

Da' nici cu barbatii nu mi-e jena. Am crezut intai ca am nimerit la Globus si dadeam sa me feresc de clovni ca mi-e frica de ei ca dracului de tamaie. Aveau astia toti niste camasi mov, roz, verde-strapeziu, lila, galben-lamuie si niste papioane care de care mai imbulinate si mai indungate.

 Ma uitam la tata si am vazut clar diferenta dintre un barbat si un domn. da, bai nene, tata este un domn. Layiering misto pe capu' lui, cravata, sosete asortate la pantaloni, camasa iesea de sub maneca fix 2 cm si al treilea nasture deschis. Tata este un domn, ailalti sunt pulifrici. Limpede!

Dupa ce canta taica popa pe nas, mergem la modega (motel pe centura cu bodega). Aici ne astepta formatia compusa din 2 guristi, un nenea cu acordeon si un nenea care zdranganea la clape. Haida de, sa-mi fut una, sa vezi frecat de ombilice-n jur acus.

Nici bine n-am terminat cu gandul meu nastrunic si aud :"Solloooo, percutia, h-auzi lupiiiiii baaaa! Pentru Vanesa-nesa-nesa, fara numar, sa stie!...He valoarea mea da la Precista....mai departe nu mai stiu ca mi-a facut tata plinul la bauturica tot timpul, de teama sa nu deschid gura si sa ne linseze neamurile"

 Pe moment am ramas usor nedumerita s-am crezut ca am nimerit la alt botez sau am vreo matusa Vanesa. P-urma mi-a picat fisa si mi-am dat seama ca de la Alesia la Vanesa, atat a priceput "artistu'".

Mi-am dat eu seama ca tata mi-a pus gand rau de cand am ajunsin bodega. De fiecare data cand vedea ca deschid gura,imi umplea paharu' si-mi dadea sa bea. Logica e simpla, cu cat sunt mai beata, cu atat sunt mai incoerenta si dureaza ceva pana sa formulez o propozitie, fie ea si un sarcasm la adresa vreunei verisoare curvistine sau vreunui verisor de gradul saptispe cu gand de incest.

 Una peste alta, m-am imbata suficient de mult incat sa-mi arda sa bat o sarba. Si le bat flacaieste, cu tocul trantit bine de podea, pana fac basice. Numa' ca lautarii nu prea nimereau sarbe si nu stiau nimic mai vesel decat Pusca si cureaua lata care pe mine ma scarbeste profund. Prin urmare, tot ce cantau ei mie imi suna a "Sui-te mama sus pe cruce/ Sa vezi duba cum ma duce" si "Da, mama, cu bici-un mine/Ca n-am ascultat de tine".
La masa alaturata, era un putifer cu camasa si sacou roz, papion roz turbat si iubita drapata-n roz, evident. Puteai sa faci diabet doar uitandu-te la ei. El era talentat si la manele, si la sarbe. Si cum pisi a lui servea doar Adrian copilu' de aur, asta se apuca sa bata singur sarbe langa scaun.

Cu cat salta mai sus de piciorul incaltat in botine ascutie, imi aduceam aminte de mamaia Zamfira, strabunica-mea, cum juca ea de una singura prin casa. Isi aprindea o Carpati, se tine cu o mana de sticla si cu cealalta de marginea butoiului de vin si zicea" Du-mi-nica,luni si marti, haida sa, du-mi-ni-ca, luni si marti!". Baba macar avea farmec.   

 N-am avut parte nici macar de traditionalul si romanescul menaito (pam-pam-pam). In schimb, ca sa ne demonstreze valoare si talent artistic, lautarii s-au apucat sa lalie o varianta maneliaza a baladei pentru vioara si orchestra a lui Porumbescu.

La final de chinuiala, unul de la masa vecina zice: "Ma rupe Ciocarlia, mi-a dat-o la genunchi. Ba ce frumos canta Enescu, sa mor daca te mint! Imi place, beng, m-am jurat, esti nebun!"

Ala a fost momentul in care nu m-am mai putut abtine si m-am pus pe un ras isteric. da' ras, cum n-am mai hahait de mult! Toata ironia si sarcasmul astupate de vinul turnat de tata ieseau valuri, valuri, in hohote nebune si isterice de ras!

 Ma sufocam si aratam cu degetul catre ghertoiul enetelctual, jucand sarba pe loc de teama ca vezica mea nu o sa mai reziste, pisa-m-as pe inteligenta lor la propriu. In tot timpul asta, tata se uita disperat dupa un chelner sa-mi aduca un pahar de 'odca, doar-doar ma linisteste.

Se face liniste in bodega, da' liniste ca la inceputul lumii si rasul meu dement era singurul lucru care se mai auzea. Nu radeam doar de geniul intr-ale muzicii clasice. Radeam de mine ca sunt acolo, de suncile revarsate ale femeilor, de maiourile din plastic ale barbatilor si flocii de pe piept care ieseau dizgratios, radeam de ombilicele frecate pe ritmuri balcanice, in ritualuri evidente de imperechere. Radeam de vinul "bun", atat de natural incat mi-a patat dintii de la coloranti si radeam de chelnerii care se simteau razbunati pentru toate marlaniile inghitie in noaptea aia si radeau si ei prin mine.

Ca sa depasim momentul, canta-pfff-retul anunta plin de pompa si emfaza "Atentie, doamnelor si domnilor, va poftim la masa, soseste sarmalele". Soseste, fra', ca au fost numa' 4, deci sub 50.

A fost amuzant, am baut bine, ca-n vremurile cand faceam ospatarie si bautura era singura metoda prin care puteam  sa-mi suport clientii. Am ras de m-am stricat de oamenii care ma cred vrajitoare si se uita crucis la mine ca nu-mi frec burtile pe tai-tai-tairrrriba. Inainte de Trrrranquila, a fost tai-tai-tairrriba si ardeee baracaaaa".

 Imi pare rau doar de nea Sile. Arata deja ca un om mort. Intr-un an de zile se curata. Are leucemie in faza grava si nu are nimeni curaj sa-i spuna. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu